Tuesday, March 05, 2013

Presa din Cluj trece prin momente foarte grele. Si de ideologie, si de performanta, si de investitii. Poate din toata Romania, nu comentez, nu e treaba mea, nu sunt CTP. Dincolo de asta, colegi ai nostri isi pierd joburile in fiecare zi, unii dupa o cariera lunga deja, altii mai la inceput, altii abia ucenici. Unii fara a merita sa fi fost macar acolo, dar nu despre asta e vorba acum. Nu e de deloc motiv de bucurie cand ziaristii patesc asa ceva. N-as scrie normal despre asta, mi-as vedea de treaba, nu e deloc usor sa treci experienta asta. Am citit astazi tot felul de pareri in privinta unor colegi, care isi pierd joburile in aceste zile. Nu imi dau nici acum cu parerea, fix despre ei. Dar, nu ma pot opri sa nu-mi amintesc de ceva petrecut acum 10 ani, cand aveam un cu totul alt sef mare decat acum. Un fost mare sef, care astazi scria cu patos despre problemele din presa clujeana. Il respect si in 2013, e imposibil sa nu fac asta, valoarea la scris nu ti-o ia nimeni, n-a clipit cand am fost sindicalista si am intrebat: ce facem cu banii de pensii, CAS etc? Raspunsul a fost: nu te gandi asa departe, nu iesi la pensie din presa. Si, banii de pensie n-au mai venit niciodata. Insa eu, mi-am pierdut jobul dupa un an, asta e. Cand infrunti valorile, asa patesti, in fine. Sau sa gresesti scriind sporturi, nu fotbal, doar stim cu totii ca fotbalul vinde, nu?
A trecut timpul, nu stiu cum, cred ca e posibil sa ies din presa la pensie, cum e posibil sa nu mai am maine job, astea-s vremurile. Dar, pasiunea inca exista, am luat-o de la zero, MFX m-a primit cu bratele deschise si inca are rabdare cu mine, iar pentru asta nu pot fi decat recunoscatoare. Ne-am intalnit sacul cu peticul, cum ar veni:) Dincolo de asta insa, vreau sa spun asa, dragi prieteni din presa sau colegi: nu va bucurati cand ziaristii isi pierd joburile. De obicei, in vremurile confuze ca astea, cand nu se stie cum si de unde vin banii totdeauna, si le pierd ori cei platiti prea mult ori cei foarte buni. Mda, si non-valorile, dar cine poate judeca asta? Nu e nimic de bucurat in concedirea ziaristilor, oricate orgolii ar fi la mijloc, iar Clujul e mai mult decat "special" la acest capitol. Sa-ti pierzi painea de zi cu zi nu e o bucurie. Iar cine si-a facut meseria cu adevarat, stie ca nu spun povesti. Mai ganditi-va, toti cei care jubilati! Ajunge ca meseria asta a ajuns de rasul prietenelor curcilor, nu mai trebuie sa ne si bucuram prosteste ca a fost dat afara X sau Y sau trustul nu stiu cui e pe butuci. Un trust nu se face doar cu bani, ci mai ales cu ziaristi. Iar cand acestia pica, pica totul in jur, o lume! Imi pare rau pentru orice coleg care isi pierde jobul, inca mai cred (in prostia mea) ca meseria asta e sfanta si a spune adevarul e singurul lucru pe lumea asta care conteaza. Fireste, in Romania e o mare greseala si pentru asta platesc in fiecare zi. Totusi, nu-mi schimb parerea.