Saturday, February 19, 2011

despre moarte. ce altceva?

moare un om
adica un OM, nu o fiinta oarecare, cum om fi cu totii, de la cactusi la gauri negre
adica unul care a facut ceva, mult, important, emotionant, de tinut minte, de dat cu capul de pereti cand se duce, nu doar pentru ca nu mai e, ci pentru ca pur si simplu a facut CEVA
ce facem?
pai....
diverse
aprindem lumanari, bem, tipic romanesc, mai rememoram, mai privinm trist, in gol, cu sinceritate sau nu, mai sunam diversi, ca stire sau din suflet si tot asa ... evident, daca bem prea mult, e posibil sa nu ne amintim Tatal Nostru.... e doar o presupunere, evident
sigur ca apar hienele, sa ma scuzati
animalul in sine e special, puii deosebiti, cand te uiti la ei, uiti ca sparg un femur dintr-o muscatura
hienele "astelalte" au cate un nume predestinat, sabin, de exemplu
n-are mama, tata, d-zeu (scris intentionat fara liera mare), n-are nimic, nici macar visul ca ajunge la seniori
acum, ce? la ce vremuri traim, mai visam la seniorat?
fuck off!
bani, bani, bani
accesari, accesari, accesari
exlusiv, exclusiv, exclusiv
ce fain!
radu stanca sigur se intoarce in mormand: "Sunt cel mai frumos din orasul acesta"
moare un om
nu-l apara nimeni
nici nu e ingropat
si deja se rasuceste
ce bine ca hienele au doua picioare, ce bine ca pot sorbi a sudoare
de moarte!
ce bine!