Thursday, June 14, 2012
Monday, June 11, 2012
Despre carti si soarta lor ingrata
Am o problema zilnic, fiind asa, mai clasica (sau fraiera, in vremurile tehnologiei). Citesc zeci de ziare, locale, nationale, europene etc. Imi ocupa o gramada de timp, asta e. Nu m-am gandit insa niciodata la o varianta mult mai simpla: sa ma trezesc mai tarziu si sa lecturez doar ziarele de sport din Romania. Absolut tot gasesti, sigur ca nu exclusivitatile l'equipe sau marca. Cine poate concura cu presa adevarata? Dar, in rest.... de la ultimul decolteu in materie, sau ce-a mai facut smiley, sau rezultatele alegerilor, inainte macar de a fi oficiale, sau toate blondele, brunele, roscatele pricepute la consolat fotbalisti; desigur, tot ce se intampla la euro, unde romania nu e prezenta, dar ce mai conteaza? accesari, accesari, accesari...
stiri, reportaje, anchete, interviuri, jurnaluri de calatorie, foto reportaj, mai putin...... ma bucur sa aflu noutatile extra-sport din ziarele de sport; daca pana si faptul ca abonamentele puse in vanzare de campioana romaniei, marea echipa de succes a patriei, a ajuns o stire in josul paginii, ce mai e de spus? fiti cuminti si rabdatori, toate la vremea lor, adica peste vreo 1412 ani....
Dar, in iest rastimp, sa nu uitam de carti, dragii mei. Un refugiu mai avem pe lumea asta. Si acela, din ce in ce mai indepartat.
foto: wag nationa
Am o problema zilnic, fiind asa, mai clasica (sau fraiera, in vremurile tehnologiei). Citesc zeci de ziare, locale, nationale, europene etc. Imi ocupa o gramada de timp, asta e. Nu m-am gandit insa niciodata la o varianta mult mai simpla: sa ma trezesc mai tarziu si sa lecturez doar ziarele de sport din Romania. Absolut tot gasesti, sigur ca nu exclusivitatile l'equipe sau marca. Cine poate concura cu presa adevarata? Dar, in rest.... de la ultimul decolteu in materie, sau ce-a mai facut smiley, sau rezultatele alegerilor, inainte macar de a fi oficiale, sau toate blondele, brunele, roscatele pricepute la consolat fotbalisti; desigur, tot ce se intampla la euro, unde romania nu e prezenta, dar ce mai conteaza? accesari, accesari, accesari...
stiri, reportaje, anchete, interviuri, jurnaluri de calatorie, foto reportaj, mai putin...... ma bucur sa aflu noutatile extra-sport din ziarele de sport; daca pana si faptul ca abonamentele puse in vanzare de campioana romaniei, marea echipa de succes a patriei, a ajuns o stire in josul paginii, ce mai e de spus? fiti cuminti si rabdatori, toate la vremea lor, adica peste vreo 1412 ani....
Dar, in iest rastimp, sa nu uitam de carti, dragii mei. Un refugiu mai avem pe lumea asta. Si acela, din ce in ce mai indepartat.
foto: wag nationa
Sunday, June 03, 2012
Un cadou
Am un job din ala sinucigas pentru orice femeie, 7 din 7, 24 din 24, la cerere, adica in functie de evenimente. Asta-i viata, ala-i gardul, cum ar veni. Nu ma plang, altfel plecam demult. Dar... este o mare minune dumnezeiasca sa ma trezesc cu o zi de duminica in fata, fara program, asa... cam pana pe la ora 19.00. Blasfemie de-a dreptul, as putea spune, daca n-ar fi chiar duminica de Rusalii. Si, ce sa vezi? Ca niciodata ma trezesc devreme, adica spre 8, cafele, stiri etc.... ma invart, ma sucesc, nu-mi gasesc locul, cine naiba poate manageria o duminica fara program? God...... Pe la 11 ma apuc de citit, foarte misto roman primit imprumut, deci cu atat mai important. Gasesc un colt cu soare in casa, miresme de bujori in jur, ceva muzica prin zona..... de vis. Ma astepta, desigur, pranzul de Rusalii cu mama. Tring, tring, tring..... Ovidiu Blag, in stilu-i caracateristic, de la Cupa Liceelor, adica repede si inchide: Hai repede ca esti aproape, mici si bere, gasca mare! :) Las tot, ma imbrac, ma duc. Super fain la baza Unirea, pe langa mici si bere si aripi de pui sincigas. Vreme din aia superba, toti sub o salcie, de pe care mai picau mamarute si furnici pe noi... povesti, cu pesti sau nu, rasete, planuri, amintiri, oameni de pe vremuri... chiar fain!
Am cules soc, maine il pun la mustit cu zahar si lamaie..... o tona de oase, cand am ajuns acasa cu ele, vecinii de pe banca: mecanicu e terminat (foto), nu mai mananca. Sigur ca mecanicu a bagat ca spartu, nu pentru ca ii mai trebuia, ma gandesc, ci asa... in semn de respect, ca toata iarna, cand veneam acasa pe la ore turbate, la minus 20 afara, il lasam inauntru.... cateii au respect, cred, nu ca oamenii.... bun.... vecina din dreapta, cu care impartasim multe sarbatori religioase intr-un an, sigur ca a facut sarmale. Ca mama, cu care trebuia sa mananc la pranz si care a facut si cozonaci pe deasupra, pt ca Rusaliile nu se cade sa se petreaca fara cozonaci. Asa ca.... am primit 5 sarmale, am mancat 2, deja explodam.... 3 ma asteapta spasite in frigider, poate nu le voi dezamagi.... revenind, o duminica socanta pt mine... iar maine, e posibil sa am un soc si mai mare.... dar daca ati sti voi cum miroase casa mea a bujori si a soc, dupa o zi libera cadou......no way jose!
Am un job din ala sinucigas pentru orice femeie, 7 din 7, 24 din 24, la cerere, adica in functie de evenimente. Asta-i viata, ala-i gardul, cum ar veni. Nu ma plang, altfel plecam demult. Dar... este o mare minune dumnezeiasca sa ma trezesc cu o zi de duminica in fata, fara program, asa... cam pana pe la ora 19.00. Blasfemie de-a dreptul, as putea spune, daca n-ar fi chiar duminica de Rusalii. Si, ce sa vezi? Ca niciodata ma trezesc devreme, adica spre 8, cafele, stiri etc.... ma invart, ma sucesc, nu-mi gasesc locul, cine naiba poate manageria o duminica fara program? God...... Pe la 11 ma apuc de citit, foarte misto roman primit imprumut, deci cu atat mai important. Gasesc un colt cu soare in casa, miresme de bujori in jur, ceva muzica prin zona..... de vis. Ma astepta, desigur, pranzul de Rusalii cu mama. Tring, tring, tring..... Ovidiu Blag, in stilu-i caracateristic, de la Cupa Liceelor, adica repede si inchide: Hai repede ca esti aproape, mici si bere, gasca mare! :) Las tot, ma imbrac, ma duc. Super fain la baza Unirea, pe langa mici si bere si aripi de pui sincigas. Vreme din aia superba, toti sub o salcie, de pe care mai picau mamarute si furnici pe noi... povesti, cu pesti sau nu, rasete, planuri, amintiri, oameni de pe vremuri... chiar fain!
Am cules soc, maine il pun la mustit cu zahar si lamaie..... o tona de oase, cand am ajuns acasa cu ele, vecinii de pe banca: mecanicu e terminat (foto), nu mai mananca. Sigur ca mecanicu a bagat ca spartu, nu pentru ca ii mai trebuia, ma gandesc, ci asa... in semn de respect, ca toata iarna, cand veneam acasa pe la ore turbate, la minus 20 afara, il lasam inauntru.... cateii au respect, cred, nu ca oamenii.... bun.... vecina din dreapta, cu care impartasim multe sarbatori religioase intr-un an, sigur ca a facut sarmale. Ca mama, cu care trebuia sa mananc la pranz si care a facut si cozonaci pe deasupra, pt ca Rusaliile nu se cade sa se petreaca fara cozonaci. Asa ca.... am primit 5 sarmale, am mancat 2, deja explodam.... 3 ma asteapta spasite in frigider, poate nu le voi dezamagi.... revenind, o duminica socanta pt mine... iar maine, e posibil sa am un soc si mai mare.... dar daca ati sti voi cum miroase casa mea a bujori si a soc, dupa o zi libera cadou......no way jose!
Subscribe to:
Posts (Atom)